Recuperarea după proteza de șold începe, de regulă, chiar în ziua operației sau a doua zi, când pacientul se ridică din pat și face primii pași cu un cadru de mers. În primele 6 săptămâni se reiau treptat mersul, urcatul scărilor și activitățile zilnice, cu respectarea unor precauții care protejează articulația nouă. Majoritatea pacienților merg fără sprijin după 1–3 luni, iar recuperarea completă a forței poate dura până la un an.
Ce se întâmplă în primele zile după proteza de șold?
În primele zile, obiectivele sunt ridicarea în siguranță din pat, mersul pe distanțe scurte cu cadru sau cârje și controlul durerii. Kinetoterapeutul arată cum se coboară din pat pe partea potrivită, cum se stă pe scaun și cum se folosește toaleta fără mișcări riscante.
- exerciții de mișcare a gleznelor, repetate de multe ori pe zi, pentru circulația din gambe;
- contracții ale mușchilor coapsei și ale fesierilor, din poziția culcat;
- exerciții de respirație profundă;
- mers asistat, cu creșterea treptată a distanței.
Prevenirea cheagurilor de sânge face parte din tratamentul obișnuit după această operație, iar medicul stabilește modul și durata.
Ce mișcări se evită după proteza de șold?
Mișcările care se evită depind de calea de abord folosită de chirurg, iar lista exactă se primește la externare. După abordul posterior, frecvent folosit, precauțiile clasice sunt menținute în jur de 6 săptămâni:
- flexia șoldului peste 90 de grade, de exemplu pe scaune joase sau aplecat după obiecte de pe jos;
- încrucișarea picioarelor, în pat sau pe scaun;
- rotirea piciorului operat spre interior, cu vârful labei spre celălalt picior.
După alte căi de abord, restricțiile pot fi diferite sau mai puține. Respectarea lor reduce riscul de luxație a protezei în perioada în care țesuturile din jurul articulației se vindecă.
Cum evoluează mersul în primele luni?
Mersul trece, în general, de la cadru la două cârje, apoi la un baston ținut în mâna opusă șoldului operat și, în final, la mers fără sprijin. Ritmul depinde de vârstă, de forța dinaintea operației și de tipul de fixare a protezei.
| Perioada orientativă | Mers și activitate | Exerciții tipice |
|---|---|---|
| Zilele 1–5 | Cadru de mers, distanțe scurte în salon și pe hol | Glezne, contracții izometrice, respirație |
| Săptămânile 2–6 | Cârje, apoi baston; plimbări scurte afară | Abducții din culcat, ridicări pe vârfuri, pod |
| Săptămânile 6–12 | Mers fără sprijin pentru mulți pacienți | Bicicletă staționară, treaptă, echilibru |
| 3–12 luni | Plimbări lungi, activități obișnuite | Forță, rezistență, mers pe teren variat |
Șchiopătatul care persistă după câteva luni ține adesea de slăbiciunea mușchilor fesieri și se corectează prin exerciții țintite.
Cum se urcă și se coboară scările după operație?
Scările se urcă începând cu piciorul sănătos și se coboară începând cu piciorul operat, iar cârja sau bastonul însoțește piciorul operat. Regula se reține ușor: piciorul sănătos urcă primul, cel operat coboară primul.
La început se folosește balustrada și se ia câte o treaptă pe rând, fără alternarea picioarelor. Alternarea normală revine pe măsură ce forța crește.
Ce se schimbă în locuință pentru perioada de recuperare?
Locuința se pregătește înainte de operație, astfel încât obiectele folosite zilnic să fie la îndemână, între nivelul șoldului și cel al umerilor. Covorașele mobile și cablurile de pe jos se îndepărtează, pentru că o cădere în primele săptămâni este riscantă.
- un scaun stabil, cu brațe și șezut suficient de înalt;
- un înălțător pentru vasul de toaletă;
- bară de sprijin și covoraș antiderapant la duș;
- un apucător cu mâner lung și un încălțător cu coadă.
Ce semne cer consult medical în timpul recuperării?
Consultul medical este necesar la febră, roșeață, căldură sau secreții la nivelul plăgii, la durere și umflare într-o gambă și, de urgență, la lipsa de aer sau durere în piept. O durere bruscă în șold, cu piciorul care pare scurtat sau rotit, poate semnala o luxație și cere prezentarea imediată la spital.
Programul de exerciții continuă acasă sau într-un centru specializat; criteriile de alegere sunt descrise în ghidul despre alegerea unei clinici de recuperare, iar rolul kinetoterapiei după intervenții este explicat în articolul despre recuperarea medicală după o intervenție chirurgicală. Pacienții cu probleme de spate asociate pot discuta cu kinetoterapeutul și exercițiile de recuperare pentru afecțiunile de spate, adaptate noii articulații.
