Înotul în apă liberă, în mare, în lac sau în râu, cere reguli diferite de cele ale piscinei: apă mai rece, curenți, vizibilitate redusă, fund neuniform și lipsa unui salvamar la îndemână. Cele mai multe accidente se produc din supraestimarea propriilor puteri și din ignorarea condițiilor. Mai jos sunt greșelile frecvente ale adulților și modul în care le eviți.
Greșeala 1: intri în apă fără să evaluezi locul
Înainte de baie, observă zona: există indicatoare sau steaguri, este un loc amenajat, ce adâncime are, sunt curenți, vegetație sau obstacole la fund? Apa liniștită la suprafață poate ascunde curenți puternici, iar fundul se poate adânci brusc. Preferă plajele supravegheate de salvamari și respectă interdicțiile. Nu te arunca cu capul în apă necunoscută: lovirea de fund provoacă accidente grave ale coloanei vertebrale.
Greșeala 2: înoți singur
O criză de crampe, o amețeală sau o oboseală bruscă pot apărea oricui, chiar și unui înotător bun. Dacă ești singur, nimeni nu observă că ai probleme. Înoată cu un partener sau cel puțin în apropierea cuiva care te vede, anunță persoana de pe mal despre direcția și durata aproximativă a traseului și folosește un colac de remorcare, vizibil, dacă înoți în largul apei sau în lacuri mari.
Greșeala 3: subestimezi frigul apei
Apa liberă poate fi mult mai rece decât pare și decât este aerul. Intrarea bruscă în apă rece poate provoca un șoc: respirație rapidă, creșterea pulsului și senzația de panică. Intră treptat, lasă corpul să se obișnuiască și limitează durata băii. Frisonul, buzele vinete, amorțeala și dificultatea de a coordona mișcările sunt semne că trebuie să ieși. După baie, șterge-te, schimbă hainele ude și bea ceva cald.
- intră încet, nu sări de la început;
- respiră calm și nu te agita în primele clipe;
- ieși la primul semn de frison puternic;
- evită băile lungi în apă rece, mai ales dacă ești obosit.
Greșeala 4: intri după mâncare copioasă sau alcool
Alcoolul alterează judecata, coordonarea și capacitatea de a recunoaște pericolul și este asociat cu multe accidente în apă. O masă foarte grea poate da disconfort și greață. Lasă un interval după mese consistente și evită orice băutură alcoolică înainte și în timpul înotului. Persoanele care iau medicamente cu efect sedativ sau care au boli de inimă, epilepsie ori probleme respiratorii cer sfatul medicului înainte de a înota singure în apă liberă.
Greșeala 5: nu cunoști curenții și valurile
Curenții de întoarcere de la mal pot trage înotătorul spre larg. Dacă te prinde un curent, nu lupta direct împotriva lui; menține-ți calmul, plutește, fă semn de ajutor și înoată în paralel cu malul până ieși din curent. În râuri, curentul poate fi puternic chiar și în locuri aparent liniștite, iar bușteni și vegetația pot reprezenta capcane. Evită barajele, zonele de confluență și vadurile după ploi puternice, când nivelul și viteza apei se schimbă repede.
Greșeala 6: ignori calitatea apei
Apa lacurilor și a râurilor poate conține microbi, alge toxice sau poluanți, mai ales în perioadele calde și după ploi abundente. Respectă avertismentele locale. Evită apa cu aspect verde, cu spumă, cu miros neplăcut sau cu pește mort. Nu înghiți apă și spală-te cu apă curată după baie. Dacă ai plăgi deschise, protejează-le sau evită scăldatul. Dacă după baie apar diaree, vărsături, erupții pe piele sau iritații ale ochilor, discută cu medicul.
Greșeala 7: ai probleme și nu ceri ajutor
Mulți oameni care se îneacă nu strigă și nu fac semne largi; încearcă să se mențină la suprafață și își pierd forța foarte repede. Dacă simți oboseala, mai bine plutești pe spate și ceri ajutor din timp. Dacă vezi pe cineva în dificultate, anunță salvamarii sau numărul de urgență și aruncă un colac, o frânghie sau un obiect plutitor, fără a intra în apă dacă nu ești pregătit, pentru că multe victime ale accidentelor sunt chiar cei care au încercat să salveze pe altcineva. Cât timp aștepți ajutorul, păstrează contactul vizual cu persoana și încurajează-o să plutească. Pentru familiile cu copii, citește și ghidul despre siguranța copiilor la apă, unde regulile sunt adaptate celor mici.
Echipamentul care ajută
Un colac de remorcare colorat face înotătorul vizibil pentru bărci și poate servi drept sprijin în caz de oboseală. Ochelarii de înot protejează ochii, iar o cască viu colorată ajută la vizibilitate. Pe apă rece, un costum de neopren oferă izolare și flotabilitate, dar necesită obișnuire. Încălțămintea pentru apă protejează tălpile de pietre și de cioburi. Ia întotdeauna apă de băut, un prosop uscat, haine groase și, dacă ai, un telefon într-o husă etanșă lăsat la mal, într-un loc sigur.
Nu uita de protecția solară: pe apă, radiația se reflectă și arsurile apar ușor, chiar și pe vreme noroasă. Aplică crema rezistentă la apă înainte și reînnoiește-o după ieșire.
Antrenamentul și condiția fizică
Înotul în piscină nu pregătește complet pentru apa liberă, unde nu ai pereți de care să te sprijini, iar curenții și valurile obosesc mai repede. Crește treptat distanțele, exersează în ape mici, supravegheate, și învață să plutești pe spate pentru odihnă. Dacă nu ai înotat de mult timp, începe cu distanțe scurte lângă mal.
Cum arată o ieșire în apă liberă bine făcută
- Alegi un loc supravegheat, verifici steagurile și indicatoarele.
- Ai un partener și un obiect plutitor vizibil.
- Intri treptat, în apă pe care o cunoști.
- Îți limitezi timpul în apă și traseul.
- Ieși la primul semn de frison, oboseală sau disconfort.
- Te usuci, te îmbraci și te hidratezi imediat.
Condiția fizică, antrenamentul regulat în piscină și experiența contează, dar nu te fac imun la accidente. Ghiduri pentru familii, adaptate fiecărui anotimp, găsești pe RevistaSănătății, iar aplicarea regulilor de mai sus face diferența între o baie plăcută și un incident.
