Reușita unei colonoscopii depinde în mare măsură de pregătirea intestinului: cu cât colonul este mai curat, cu atât medicul vede mai bine mucoasa și poate depista polipii mici. Pregătirea are trei părți, o dietă săracă în fibre în zilele dinainte, lichide limpezi în ziua de dinaintea examinării și o soluție laxativă luată după schema primită de la medic. Indicațiile cabinetului care face investigația au prioritate față de orice ghid general.
Ce se mănâncă în zilele dinaintea colonoscopiei?
În cele 2–3 zile dinaintea colonoscopiei se urmează o dietă săracă în reziduuri, care lasă cât mai puține resturi în intestin. Semințele și cojile se lipesc de peretele colonului și pot acoperi zone importante.
| Alimente permise, de regulă | Alimente evitate |
|---|---|
| Pâine albă, orez alb, paste simple | Pâine integrală, cereale cu semințe, tărâțe |
| Carne slabă fiartă sau la cuptor, pește, ouă | Carne grasă, prăjeli, mezeluri condimentate |
| Cartofi fără coajă, piureuri | Legume crude, salate, porumb, mazăre, leguminoase |
| Iaurt simplu, brânză slabă | Fructe cu semințe (kiwi, struguri, smochine), fructe uscate, nuci |
În ziua dinaintea investigației, de obicei de la prânz, se trece la lichide limpezi: apă, ceai, supă strecurată, sucuri fără pulpă. Lichidele roșii sau mov se evită, deoarece pot semăna cu sângele pe imagine.
Cum se ia soluția laxativă pentru colonoscopie?
Soluția laxativă se ia, în majoritatea schemelor actuale, în două prize: prima în seara dinaintea examinării, a doua în dimineața zilei respective, cu câteva ore înainte de procedură. Această împărțire curăță intestinul mai bine decât o singură doză luată cu o zi înainte.
- Soluția se bea în ritmul indicat pe prospect sau de medic, de obicei câte un pahar la 10–15 minute.
- Între doze se beau lichide limpezi suplimentare, pentru a preveni deshidratarea.
- Ultima doză se termină cu cel puțin două ore înainte de procedură sau la ora indicată de cabinet.
- Pregătirea este bună când scaunul devine lichid, limpede, galben deschis, fără particule.
Volumul total diferă după tipul de preparat, de la aproximativ 2 litri la 4 litri. Răcirea soluției și băutul printr-un pai o fac mai ușor de tolerat.
Ce medicamente se discută cu medicul înainte?
Înaintea colonoscopiei se discută cu medicul toate medicamentele luate în mod curent, mai ales anticoagulantele, antiagregantele, tratamentele pentru diabet și suplimentele cu fier. Unele se opresc temporar, altele se iau în continuare, iar decizia este individuală.
Suplimentele de fier colorează conținutul intestinal în negru și sunt adesea oprite cu câteva zile înainte; rolul acestui mineral în organism este explicat în articolul despre fierul din organism și pierderile lui. Persoanele cu boli de inimă sau de rinichi primesc uneori un preparat diferit.
Cum decurge colonoscopia propriu-zisă?
Colonoscopia durează, de regulă, între 20 și 45 de minute și se face adesea sub sedare, astfel încât pacientul nu resimte disconfort important. Medicul introduce un tub flexibil cu cameră și examinează întregul colon.
Polipii găsiți se îndepărtează de obicei în aceeași ședință și se trimit la analiză. După sedare nu se conduce, nu se semnează documente importante și nu se lucrează cu utilaje în ziua respectivă, iar la plecare este nevoie de un însoțitor.
Ce este normal după colonoscopie și ce cere consult?
După colonoscopie sunt normale balonarea și crampele ușoare, din cauza aerului introdus în intestin, iar după îndepărtarea unui polip pot apărea urme mici de sânge. Alimentația se reia treptat, cu mese ușoare.
- durerea abdominală puternică sau care se agravează;
- febra;
- sângerarea abundentă sau cheagurile;
- amețeala marcată sau leșinul.
Oricare dintre aceste semne cere contactarea medicului sau prezentarea la urgențe.
La ce vârstă se recomandă colonoscopia de screening?
Colonoscopia de screening se recomandă, în general, începând cu vârsta de 45–50 de ani, în funcție de ghidurile fiecărei țări, și se repetă la aproximativ 10 ani dacă rezultatul este normal. Persoanele cu rude apropiate diagnosticate cu cancer colorectal sau cu polipi încep mai devreme și au intervale mai scurte.
Investigația se discută cu medicul de familie sau cu gastroenterologul, alături de celelalte analize recomandate după 40 de ani. În familiile cu mai multe cazuri de cancer digestiv, medicul poate propune și o consiliere genetică.
