Cauze și factori de risc pentru fibroamele uterine

Fibromul uterin, cunoscut și ca leiomiomul uterin, reprezintă o tumoră benignă, ce face parte din cele mai frecvente afecțiuni ginecologice, ce afectează femei de toate vârstele și care poate provoca o serie de simptome neplăcute, de la sângerări abundente până la dureri pelvine.

Acesta reprezintă o tumoră necanceroasă, care se dezvoltă în interiorul uterului, la exterior sau pe peretele acestuia. Fibromul poate varia ca dimensiune, de la foarte mic, până la dimensiuni considerabile și care pot mări sau distorsiona uterul.

Cele mai comune simptomele asociate cu această afecțiune sunt:

• Menstruații cu sângerări profunde, însoțite de cheaguri;
• Sângerări în afara ciclului menstrual;
• Anemie provocată de pierderile mari de sânge;
• Disconfort în partea de jos a abdomenului;
• Durere în timpul actului sexual;
• Senzație de distensie abdominală, constipație și nevoia urgentă de a urina, chiar dacă volumul de urină este mic, acest simptom apare din cauza presiunii abdominale create de fibroamele uterine de dimensiuni mari.

Tipuri de fibroame uterine

Principalele tipuri de fibroame uterine sunt:

1.     Fibroamele intramurale

Acestea sunt cele mai comune tipuri de fibroame uterine. Ele se dezvoltă în grosimea peretelui muscular al uterului, fără a avansa în cavitatea uterină sau în afara peretelui uterin. Datorită localizării lor, fibroamele intramurale pot determina o creștere semnificativă a dimensiunii uterului. Ele pot cauza, de asemenea, dureri pelvine, sângerări menstruale abundente și dureroase.

2. Fibroamele subseroase

Localizate la exteriorul peretelui uterin, fibroamele subseroase pot crește în dimensiuni și pot determina o presiune asupra organelor învecinate. Atunci când acestea devin suficient de mari, pot cauza durere sau presiune pelvină.

3. Fibroamele submucoase

Acestea apar în stratul muscular situat sub mucoasa uterină și tind să se extindă în cavitatea uterină. Deși sunt mai puțin frecvente decât celelalte tipuri de fibroame, fibroamele submucoase pot cauza sângerări menstruale abundente și probleme legate de fertilitate.

4. Fibroamele pediculate

Acest tip de fibrom este atașat de uter printr-o tulpină de țesut. Deși pot apărea atât în interiorul, cât și în exteriorul uterului, atunci când se răsucesc, aceste fibroame pot cauza o durere intensă și bruscă. Această torsiune poate perturba aprovizionarea cu sânge a fibromului, ceea ce poate determina simptome suplimentare.

Cauzele apariției fibroamelor uterine

Deși cauza exactă a fibroamelor uterine rămâne încă un subiect de cercetare, mai mulți factori pot contribui la dezvoltarea lor:

 Hormonii: Estrogenul și progesteronul, hormonii feminini care reglează ciclul menstrual și pregătesc peretele uterului pentru o posibilă sarcină, sunt corelați cu apariția fibroamelor. Fibroamele uterine tind să se mărească în dimensiuni atunci când nivelul acestor hormoni este crescut, cum ar fi în perioada reproductivă, și să se micșoreze după menopauză, când nivelul lor scade.

Ereditatea: Observațiile clinice indică faptul că predispoziția pentru fibroame este posibil să fie transmisă genetic. Dacă există cazuri de fibroame în familie, există o predispunere mai mare la femei de a dezvolta fibroame uterine.

Factorii de risc pentru fibroamele uterine

Înțelegerea factorilor de risc asociați cu apariția fibroamelor ajută femeile să își evalueze probabilitatea de a dezvolta această afecțiune și să adopte măsuri preventive adecvate.

1. Vârsta

Pe măsură ce femeile înaintează în vârstă, șansele de a dezvolta fibroame cresc. Deși aceste tumori sunt mai frecvente între 30 și 40 de ani, ele pot apărea în orice moment al vieții reproductive a femeii, deși sunt rare la femeile sub 20 de ani. Fibroamele uterine la menopauză tind să se micșoreze, datorită scăderii nivelului de hormoni.

2. Greutatea corporală

Femeile supraponderale pot avea un risc mai mare datorită nivelurilor crescute de estrogen produs de celulele grase. Estrogenul, la rândul său, stimulează creșterea fibroamelor.

3. Etnia

Femeile de origine africană au o incidență mai mare de fibroame, deseori diagnosticate la vârste mai fragede și cu simptome mai severe, comparativ cu alte grupuri etnice.

4. Menarha precoce

Femeile care au menarha (primul ciclu menstrual) precoce sunt expuse la estrogen pentru o perioadă mai lungă de timp în decursul vieții lor. Acest lucru crește durata stimulării hormonale a mușchiului uterin, ceea ce poate contribui la formarea fibroamelor.

5. Sindromul ovarelor polichistice (SOP)

 Pacientele cu ovare polichisticeau nivele crescute de estrogen și pot avea cicluri menstruale neregulate, ceea ce poate contribui la creșterea riscului de formare a fibroamelor.

6. Fumatul

Componentele chimice din tutun pot avea efecte negative asupra echilibrului hormonal și pot induce leziuni la nivelul ADN-ului celulelor uterine. Acest lucru poate contribui la formarea de fibroame sau la creșterea lor accelerată.

7. Consumul de alcool

Consumul excesiv de alcool poate duce la dezechilibre hormonale și la creșterea nivelului de estrogen în organism. Aceste fluctuații hormonale pot stimula creșterea fibroamelor. De asemenea, alcoolul poate afecta ficatul, organul responsabil cu metabolizarea estrogenului, ceea ce poate conduce la un nivel crescut de estrogen în sânge.

Este important de menționat faptul că factorii de risc nu garantează apariția fibroamelor, dar măresc probabilitatea lor de formare. Monitorizarea și discuțiile periodice cu un un medic ginecolog pot ajuta la detectarea precoce și la gestionarea eficientă a fibroamelor. (P)